Vama Veche

Manat de pofta de Vama, imi amintesc ca mai sunt doua luni jumate si 1 mai-ul va ciocani la usa. Intr-o zi de sambata, e-adevarat. Incepusem sa ma obisnuiesc cu acele weekend-uri prelungite petrecute in Vama si treaba asta cu calendarul se pare ca nu imi surade deloc anul acesta.

Amintirile incep sa navaleasca si un zambet imi apare pe buze. Ma duc sa-l intreb pe Google despre Vama Veche sa vad ce se mai aude, sa vad ce mai zice lumea. Soc! Google crede ca sunt interesat de cazare si imi arunca pe locul doi un site cu cateva zeci de casute, cabanute si baraci sub forma de viloaie si hoteluri. Dau sa ma uit in jos si pagina pare ca nu se mai termina. Optiunile par a fi nelimitate!

Oare o fi gresit Google sau acele tentative de a invada plaja cu betoane in forma de cazare se vor rasfrange si asupra internetului? Oare prima pagina cu rezultate va fi invadata de vile, case si pagini cu cazare in Vama Veche? Atunci chiar n-a mai ramas nimic. Eforturile sunt in zadar. De obicei gaseam o poza aparte, un gand frumos, o idee nastrusnica sau o poveste de neuitat care reusea sa imi arate ca in fiecare dintre noi zace o scanteie, un strop de arta. Imi placea sa descopar aceasta stralucire si ma bucuram sa stiu ca exista lucruri frumoase ce merita a fi impartasite.

Stiu ca iarasi se vor naste discutii, multe impotriva cazarilor, dar am invatat ca “ura nu naste copii”.  Vreau doar sa intreb ce se va intampla atunci cand simbolul nostru va disparea, inghitit de acest val al ignorantei comune?

Dupa ce dorul de vama m-a chinuit cateva luni bune, iata ca a sosit si vremea sa ii raspund. Dulcele stil clasic al rotilor de tren ma va purta spre malul marii, iar apoi, la amurg… ma voi lasa spre miazazi. Ajung in vechiul Callatis, trag aer in piept si ma bucur de senzatia placuta ce ma inunda.

Dar inca nu sunt acolo. Inca nu sunt in acel colt de tara, uitat de lume (desi, mult prea mediatizat) in care pot la randu-mi sa uit de lume, iar lumea sa uite de mine. Dulcele nisip sarat ce-mi va purta pasii in necunoscut. Imperioasa mare ce domneste peste rasarit si saruta necontenit nisipul. Ma plec in fata ta regina!

Totu-ncepe in amurg
Cand plaja e mai plina
De pasii simpli care curg
Spre a noastra mare lina.

In zare arde focul,
Chitara canta-n struna.
Mult mai intens e totul
Visand sub marea luna.

Ascult al oamenilor glas,
Simt cum ma cuprinde.
Trupul in acest ceas
Sufletul imi vinde.

Astazi roua ma saruta,
Dar nu am nici o vina.
Ma rup de-o lume muta
Spre marea mea regina!

Uneori as vrea sa ma cufund in nepasare, iar alteori uitarea-mi este scopul. Ma duc in Vama Veche sa scap de tot norocul. Acel noroc ce m-a lovit in a mea viata simpla si m-a-ndreptat spre alte cai, decat si-ar fi dorit umila mea fiinta. Vreau sa ma simt liber, vreau un strop de viata, vreau sa uit de toate, vreau a mea speranta. Mi-e dor de clipele uitate, in care stiam cum sa visez, prefer un strop de roua decat sa aberez. Cuvintele-s desarte si n-au cum sa exprime… e doar un simplu blog si nu e despre mine.

Mi-e dor de tine Vama, vreau sa te sarut!

Nu, n-am de gand sa plec duminica, dar eu numar altfel zilele. Pana miercurea viitoare mai sunt 4 zile. Ziua de azi nu se mai pune si nici ziua de miercuri, pentru ca atunci plec. Weekendul e totdeauna motiv de bucurie, asa ca mai taiem de pe lista si sambata si duminica. Am ramas cu joi, vineri, luni si marti. Mai sunt 4 zile pana in Vama.

Tare mi-e dor…

Wow.
mai sunt doar 9 zile si apare 1 mai. mai exact vreo 6-7 zile si ajung acolo. nici nu realizam ca asa de curand ma intalnesc iar cu vama.
nu sunt pregatit. trebuie sa imi pregatesc spiritual mainile pentru agatat :p.
pe bune acu.. oare stie cineva daca o sa fie cald, daca merge o baie?
hai ca e noapte.. pe curand. va pup
raducu

Tocmai am gasit un articol din luna mai anul trecut in The Guardian. Baietii au facut un top al celor mai bune localitati pentru a “evada” pe litoralul Marii Negre si sa pare ca Vama Veche ar fi undeva pe locul trei. Mai mult decat atat este singura din Romania.

Ar trebui sa ma bucur sau sa ma intristez?

Poate ca ar trebui sa imi para bine, pentru simplul fapt ca baietii au inteles un pic ce ne atrage pe noi acolo si ca nu au incadrat Vama Veche in categoria statiunilor de litoral. Poate ca ar trebui sa ma bucur pentru ca o promoveaza ca pe un loc de frecat menta al oamenilor inteligenti din tara asta. Sau poate ar trebui sa ma intristez pentru ca vorbeste despre corturi, dar mai jos face referinta la unitati de cazare.

Oare ce o sa ne aduca nou 1 mai 2009?

Am inceput sa ma intreb asta in fiecare an. Oare acum ce o sa mai fie? De fiecare data surprizele nu contenesc sa apara. Intr-o vara aparuse circul de Bavaria. Cu alta ocazie au venit sa ceara bani pentru corturile puse pe plaja. Intr-o alta zi au venit unii cu masini decapotabile, cu muzica house si cu animatoare promovand nu stiu ce si deranjandu-mi urechea. In loc sa ma intreb oare ce o sa mi se mai intample acum, oare ce amintiri or sa ma mai lege de acest loc, am inceput sa ma intreb… oare cine ma va mai deranja anul asta si in ce mod?

Se pare ca sunt sanse mari sa inot prin noroaie si sa ma dau de-a dura pe pista de biciclisti. Asta nu ma va opri inca, dar ma intreb, oare cat o sa mai indur?