Cu cat imi doresc mai mult sa ma sui in trenul spre Mangalia cu atat mi se pare ca timpul trece mai greu si ca asteptarea este mai grea. Mai sunt doua saptamani pana la 1 mai. Oare ce surprize ne mai rezerva 2009? Ma uit pe geam si vad ca ploua… trist si apasat. Imi aduc aminte de anul trecut si de plaja uda, de norii negri si de marea involburata.
Se pare ca anul asta va fi cu totul diferit. Vom avea parte de o Vama desfigurata, schingiuita si transformata care parca se lupta cu ea insasi sa ramana asa cum ne-o dorim. Cum va fi oare sa ne plimbam printre santuri, sa facem plaja langa pista de biciclisti sau sa ne uitam spre bulgari si sa zarim hoteluri mai abitir ca in neptun?
Cu siguranta va fi altceva. Poate ca lumea va fi aceeasi, dar probabil ca ne vom uita ca viteii la poarta noua, pentru ca nimic nu va mai fi asa cum stiam noi.
Nostalgic 1 mai.